Când alergam desculţi prin lunci,
Când rouă proaspătă sorbeam
Şi cerului îi mulţumeam.
Ne contopeam cu firul ierbii
Ca să privim în voie cerbii,
Apoi spre soare ne-ndreptam,
În razele-i ne legănam.
De asudam, erau izvoare
Cu apă dulce, îmbietoare,
Iar seara ne-mbăiam în lună,
Ştiind c-acolo-i Zâna Bună.
Vegheaţi eram de mii de stele
Ce ne-apărau discret de iele,
De orice griji lipsiţi am fost
Căci toate îşi aveau un rost.
Însă toate-au fost atunci
Când alergam desculţi prin lunci,
Când mii de basme vii ţeseam,
Iar noi...noi trei...copii eram.
Asculta mai multe audio Muzica
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu